Despre GO

“Regulile jocului se învaţă într-o clipă. Jocul se învaţă toata viaţa” (proverb asiatic)

Jocul de GO este cel mai vechi joc cunoscut care se joacă și azi. Deşi are reguli extrem de simple, este cel mai complex joc din lume, existând 2 x 10170 configurații posibile ale pieselor pe tabla de joc. În universul cunoscut, observabil, se estimează ca există “doar” 1080 atomi!

GO este un joc de strategie care se joacă între 2 jucători (sau 2 echipe), unul cu piesele negre și celălalt cu piesele albe. Scopul jocului este acela de a înconjura pe tablă, cu piesele tale, teritorii cât mai mari. La final va câștiga cine are cele mai multe puncte. Pare simplu...

Ministerul Educației din Japonia a realizat un studiu pe o perioada de 7 ani, în urma căruia s-a constatat că elevii care au fost membri ai cluburilor de GO au avut de două ori mai mult succes la admiterea în elita instituțiilor de învățământ din Japonia.

Școala românească de GO este una dintre cele mai puternice din Europa. O generație de copii talentați, pregatită de instructori ca Mirel Florescu și Cătălin Țăranu, a obținut rezultate excepționale în ultimii ani, copii români câștigând numeroase titluri europene.

Scurt istoric

Jocul de GO este cel mai vechi joc cunoscut care se joacă și azi. O legendă spune ca a fost inventat acum mai mult de 4000 de ani, în China, pe vremea împăratului Yao, pentru a dezvolta inteligența și creativitatea fiului sau. Jocul a fost atât de apreciat în China, încât era considerat una dintre cele 4 arte pe care trebuie să le stăpânească un om educat. Se spune că un razboi dintre doi nobili chinezi a fost întrerupt, pentru a opri vărsarea de sânge, victoria fiind decisă printr-o partidă de GO.

Dovezile arheologice arată că în perioada timpurie se juca pe un caroiaj de 17 x 17. În momentul raspândirii în Coreea și Japonia (anii 500 – 700), dimensiunea normală a tablei era deja de 19 x 19.

Numele sub care jocul este cunoscut la noi provine din limba japoneză (I-GO) și înseamnă “joc de înconjurare”. În Japonia a devenit atât de apreciat, încât toți samuraii purtau la ei un joc de GO și cei mai buni jucători din țară jucau partide demonstrative în fața shogunului.

Împăratul Yao; 2300 î.e.n
Tablă de GO descoperită in Tibet, realizată din piatră, cu caroiaj 17x17. Are două scobituri în care se depozitau piesele. Vechimea estimată este de 3000 de ani.
Tablă de GO din ceramică, caroiaj 19x19; dinastia Sui.
Masă de GO tradițională
Piese de GO din scoică şi ardezie
Echipamentul de joc este format dintr-o tablă 19 x 19 și doua seturi de piese, albe și negre.

Varianta modernă a jocului, așa cum îl cunoaștem în prezent, a fost definitivată în Japonia, în secolul XV. În anul 1603, shogunul Tokugawa Ieyasu restabilește unitatea guvernamentală a Japoniei. În același an îl desemnează pe cel mai bun jucător de GO al vremii (Nikkai) în postul de Ministru de GO.

Jocul de GO s-a raspândit în Europa de abia la finalul secolului XIX, în principal în Imperiul Austro-Ungar, după publicarea de către Oskar Korschelt a unui tratat despre “vechiul joc al dinastiei Han”. In 1934, (Edward Lasker, maestru internațional de şah) publică în New York “GO şi GO-moku”, ajutând la raspândirea pe teritoriul american.

Explozia jocului în afara Asiei, în secolul XX, se datorează în special Asociației de GO din Japonia (Nihon Ki-in), după al doilea Război Mondial, prin înființarea de centre de GO în Europa si America, trimiterea de profesori japonezi și tipărirea de reviste și cărți despre GO în limba engleză. De aceea, vocabularul de specialitate din emisfera vestică provine din termenii japonezi.

Pentru că, inevitabil, se ajunge la acest lucru, poate cea mai frumoasă comparație dintre GO și șah a fost facută de Edward Lasker (filozof, matematician și campion mondial de șah:

„Șahul, cu regulile lui medievale, e clar că a fost creat de oameni. La GO, regulile sunt atât de elegante și logice, încât, dacă mai exista forme de viață inteligentă în Univers, sigur joacă GO.”

Șahul este în mare masură un joc tactic, spre deosebire de GO, unde primeaza strategia. Totuși, complexitatea tactică a unei partide de GO echivalează cu 5 partide de șah (câte una pentru fiecare sfert de tablă și una pentru centru)! Ne putem gândi la șah ca la o singură bătălie și la GO ca la o campanie militară completă, pe mai multe fronturi. 

Deşi are reguli extrem de simple, GO este cel mai complex joc din lume, existând 2 x 10170 configurații posibile ale pieselor pe tabla de joc. În universul cunoscut, observabil, se estimează ca există “doar” 1080 atomi!

Descrierea jocului

"Jocul de GO folosește materiale și concepte elementare (linia și cercul, lemnul și piatra, alb și negru), combinându-le cu reguli simple care generează strategii subtile si tactici complexe care provoacă imaginația." - Honinbo Kunwa

Echipamentul de joc

Suprafața de joc

Suprafața de joc se prezintă sub forma unei table (cea mai folosită) sau a unei mese de joc. Suprafața de joc este de formă aproape pătrată, fiind mai lungă pe direcția celor doi jucători (pentru ca atunci când este privită din perspectivă să pară pătrată). Pe ea sunt desenate un număr egal și impar de linii verticale si orizontale. 

Cele mai folosite formate de joc sunt 9×9 (pentru inițiere) și 19×19 (suprafața standard). Suprafața de joc standard (19×19) are dimensiunile aproximative de 42cm x 45cm.

Tablă 19x19

Piesele

Sunt 2 seturi de piese (pietre), în mod tradițional albe si negre, dar se pot folosi și alte culori. Numărul de piese este egal cu numărul de intersecții de pe tablă. Pentru o tablă de 9×9 avem 81 de piese: 41 de piese negre si 40 de piese albe. Pentru o tablă de 19×19 avem 361 de piese: 181 de piese negre si 180 de piese albe.

Piesele sunt realizate din diverse materiale, cele mai folosite fiind plasticul si sticla. Piesele tradiționale japoneze sunt facute din scoică (albe) si ardezie (negre). Au forma de lentilă biconvexă, pentru a putea fi așezate și ridicate cu ușurință în timpul jocului.

Piesele tradiționale chinezești au o singură față convexă și sunt realizate dintr-un amestec de minerale păstrat secret și azi (yunzi).

Piese din sticlă

Scopul jocului

GO este un joc de strategie care se joacă între 2 jucători (sau 2 echipe), unul cu piesele negre și celălalt cu piesele albe. Scopul jocului este acela de a înconjura pe tablă, cu piesele tale, teritorii cât mai mari. La final va câștiga jucătorul (sau echipa) care are cele mai multe puncte, adică teritorii și prizonieri. Prizonierii sunt piesele capturate în timpul jocului.

Spre deosebire de alte jocuri, GO are un sistem flexibil care permite desfăşurarea de partide echilibrate între doi jucători de nivel diferit, până la o  diferență de 9 ranguri. La începutul partidei, jucătorul mai slab primeşte piese poziționate pe tablă în puncte prestabilite (1 rang diferență = o piesă).

Clasificarea actuală a jucătorilor se face folosind un sistem derivat din Elo (șah), bazat pe performanțele din concursurile oficiale.

Cristian Pop (7d) vs Dominik Boviz (6d); Niš 2018

Regulament de bază

  • Piesele se pun pe intersecții, pe rând, câte o piesă fiecare jucător. Piesele nu se mai mută.
  • Negrul mută primul. Albul primește 6.5 puncte din oficiu (komi).
  • Intersecțiile libere adiacente unei piese se numesc „libertăți”.
  • Piesele proprii adiacente, orizontal sau vertical, formează grupuri.
  • Dacă o piesă (sau un grup de piese) nu mai are libertăți, este capturată și este ridicată de pe tablă.
  • Jocul se termină când ambii jucători au spus “pas” sau dacă a cedat unul dintre jucători.
  • Câstigă cel care are mai multe puncte, adică intersecțiile libere încercuite de grupurile sale vii (teritorii) plus piesele capturate (prizonieri).
  • Fiecare intersecție din teritoriu și fiecare prizonier valorează 1 punct. Fracțiunea de 0.5 puncte din komi nu permite ca jocul sa sa termine la egalitate.
Negrul câstigă cu o diferență 3.5 puncte

Beneficiile oferite

“Jocul este cea mai înaltă formă de cercetare” – Albert Einstein

Jocul de GO a fascinat elita mondială din diverse domenii, câstigători ai premiului Nobel și vizionari care au schimbat lumea, cum ar fi: Albert Einstein (fizician), Bill Gates (fondator Microsoft), John Forbes Nash (matematician), Alan Turing (matematician), Kawabata Yasunari (scriitor), Edward Lasker (maestru internațional de șah) și lista continuă…

Ministerul Educației din Japonia a realizat un studiu pe o perioada de 7 ani, în urma căruia s-a constatat că elevii care au fost membri ai cluburilor de GO au avut de două ori mai mult succes la admiterea în elita instituțiilor de învățământ din Japonia.

Deoarece dezvoltă ambele emisfere cerebrale, GO-ul este studiat în școlile și universitățile din Asia ca mijloc complementar pentru dezvoltarea gândirii logice, a memoriei, a creativității și a imaginației.

Primele 3 locuri în topul celor mai eficiente sisteme de învățământ din lume sunt ocupate de Coreea de Sud, Japonia și Hong Kong.

În anul 2010, jocul de GO a fost introdus ca disciplină de concurs la Jocurile Asiatice.

creativitate și imaginație

Jocul de GO începe cu o tablă goală, nu trebuie să distrugi sau să cucerești ceva, ci doar să construiești, pornind de la zero. Vei putea să îți exprimi ideile pe tabla de joc, creând forme și construind teritorii, fiecare partidă fiind diferită. Îți va dezvolta memoria, însă doar simpla memorare a unor cunoștințe nu te va duce departe.

comunicare

Te vei bucura de joc toată viața și vei avea ocazia să întâlnești persoane din toată lumea, indiferent de vârsta sau cultura din care fac parte, deoarece la jocul de GO nu contează vârsta, sexul sau naționalitatea. Vei avea prieteni pe viață unii dintre cei mai mari adversari ai tăi de la masa de joc.

educație

Jocul de GO dezvoltă puterea de concentrare, planificare și analiză a situațiilor. Copiii vor învața să se autoevalueze după fiecare partidă, câștigată sau pierdută, în funcție de deciziile lor de la masa de joc. Își vor dezvolta privirea de ansamblu și cea în detaliu, ajutându-i să abordeze cu curaj și ingeniozitate orice situație de viață.

curiozitate și cunoaștere

De fiecare dată vei dori să știi mai mult și vei avea ocazia să cunoști lucruri noi, plecând de la GO și ajungând la persoane din alt oraș, țări pe care nu le-ai vizitat sau, pur și simplu, o carte pe care nu ai citit-o.

sănătate

Jocul de GO activează ambele emisfere cerebrale și elimină stresul, ajutând organismul să își folosească resursele mai eficient. Jocul de GO a fost folosit cu succes în cazuri de ADHD și autism, ducând la progrese nebănuite în dezvoltarea copiilor din grupurile respective. De asemenea, previne senilitatea și apariția bolii Alzheimer.

GO în România

„În septembrie 1944 am descoperit ... într-o locuință părăsită... un joc de GO cu tablă și piese de carton...” - Walter Schmidt

Prin participarea la Campionatul Mondial de Amatori din 1982, România se numără printre cei 29 de membri fondatori care au înființat Federația Internațională de GO (IGF). Federația Română de GO (FRGO) este înființată în 1990, pe structura fostei secții de GO din cadrul Federației Române de Șah, înființată în 1986. FRGO este afiliată la Federația Europeană de GO (EGF) și la IGF.

Walter Schmidt; 2010

Dezvoltarea jocului de GO în România a început în anii ’50, în Timișoara, în mare parte datorându-se domnului Walter Schmidt.

„În septembrie 1944 am descoperit la un prieten, care locuia într-o locuință părăsită de o familie de cunoscuți în urma evenimentelor din 23 august 1944, un joc de GO cu tablă și piese de carton, fabricat în Germania, și o carțulie scrisă de Bruno Ruger și editată în seria bibliotecii Reklam din Leipzig. Din carte am aflat pe scurt regulile jocului, împreună cu o partidă comentată.” (Walter Schmidt)

Puteți citi tot interviul aici, pe pagina „Clubului Sportiv de GO Walter Schmidt din Timisoara.

Gheorghe Păun

În anii ’70 s-au format cercuri de GO în diferite oraşe din țară, unul dintre cele mai importante fiind în Bucureşti, în jurul lui Radu Baciu, unul dintre cei mai cunoscuți jucători români, care a inspirat generații întregi.

În anii ’80, jocul de GO a cunoscut o dezvoltare extraordinară, începând cu primele articole publicate de domnul academician Gheorghe Păun în revista „Știință și Tehnică” și culminând cu apariția cărtii dânsului, „Inițiere în GO”, împreună cu producția primelor seturi de GO de către RECOOP. Ca urmare, în multe oraşe din România au apărut cercuri și cluburi de GO, rezultatul fiind o generație de jucători și instructori excepționali.

Cătălin Țăranu 5p; Berlin 2018

În anul 1989, unul dintre învățăceii cercului de GO din Vatra Dornei era Cătălin Țăranu. La vârsta de 16 ani a început să joace GO sub îndrumarea domnului Cristian Cobeli. Cătălin a avut o ascensiune rapidă în rang, în câțiva ani ajungând de la 10 kyu la 4 dan.

La invitația lui Saijo Masataka 9p, se alătură Academiei de GO din Japonia, în doi ani promovând examenul de profesionist, devenind 1 dan profesionist. Urmează o ascensiune rapidă, câștigând câte un nivel în fiecare an, până la 5 dan pro, lucru excepțional chiar și pentru un jucător asiatic. Este primul jucător profesionist european și al doilea din lume, non-asiatic, la nivelul de 5p.

Ștefan Rotăriță; Kiev 2018

Școala românească de GO este una dintre cele mai puternice din Europa.  O generație de copii talentați, pregatită de instructori ca Mirel Florescu și Cătălin Țăranu, a obținut rezultate excepționale în ultimii ani.

Alexandru Pitrop (proaspăt admis la Oxford), este campion european în 2014 la categoria sub 16 ani (U16). La categoria sub 12 ani (U12), România este campioană europeană în 2015 (Denis Dobraniș), 2016 (Ionuț Arșinoaia) și 2018 (Ștefan Rotăriță). În 2017 este vicecampioană europeană, tot prin Ștefan Rotăriță.